Dunarea.Un tezaur al Romaniei

Delta Dunarii este cea mai mare ii cea mai bine conservata dintre deltele europene.Fauna deltei cuprinde specii terestre si acvatice din care: 3272 specii de nevertebrate (2219 din acestea fiind insecte), 84 specii de pesti, 10 specii de amfibieni, 11 specii de reptile, 315 specii de pasari si 41 specii de mamifere. Multe din animalele specifice deltei sunt migratoare, neavând o arie de repartitie bine precizata. Delta Dunarii supanumita si "Paradisul Pasarilor" este vizitata de peste 300 de specii de pasari, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipt, etc). 176 de specii sunt clocitoare, 103 neclocitoare; dintre clocitoare 44 sunt sedentare si 133 migratoare; cele neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si toamna. Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe: mediteranean; europen; siberian; mongolian; chinez; arctic.

Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescãrusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreazã secundar în avifauna acvaticã, devenind din ce în ce mai numeroase pe mãsura transformãrii ecosistemelor acvatice. Zãvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugã, în timpul cuibãritului, rate, cormorani si stârci. In pãdurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibãresc 64 specii tipice avifaunei pãdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocãnitori, mãcãleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brunã, acvila piticã, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepã nisipoasã sunt specifice potârnichea, prepelita, cicârliile, pasãrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lângã gospodãrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casã, rândunica, barza, lãstunul. Coloniile de cuibãrit.

De decenii in sir, autoritatile romane incearca sa convinga pe oricine vrea sa asculte ca Delta Dunarii este un taram turistic fabulos si ca fac eforturi sustinute pentru a-l pune in valoare. In realitate, eforturile facute de autoritati pentru punerea in valoare a acestei zone sunt aproape nule, iar banii alocati din bugetul public sunt irositi sistematic. Astfel, in timp ce investitiile private care au inflorit in Delta Dunarii sunt periclitate de lipsa celor mai banale elemente de infrastructura, Guvernul si administratia din judetul Tulcea au cheltuit o buna parte din cele 40 milioane euro pentru proiecte turistice de care nu este nevoie sau care dubleaza obiective deja existente. La doi ani de la adoptarea de catre Guvern a programului privind “Dezvoltarea integrata si echilibrata a zonei turistice din Delta Dunarii”, prea putine dintre obiectivele sale au fost atinse. Cea mai mare parte dintre sumele cheltuite a mers catre diverse studii de fezabilitate sau documentatii tehnice.

Proiectele propuse sunt blocate fie de neintelegerile dintre autoritatile locale, fie de organizatiile de mediu care au sesizat prejudiciile pe care le-ar fi adus asupra ecosistemului finalizarea acelor obiective.